Prinzatorul de sunete (povestea implantului cohlear)

Written By: Luana on November 17, 2009 No Comment

Dragii nostri,

Tinem sa va multumim inca o data pentru imensul ajutor ce ni l-ati dat astfel incat micuta noastra printesa sa poata fi operata, ca mai apoi sa poata auzi si sa poata vorbi ca orice alt copil. Sa ne bucuram si noi atunci cand o vom striga si ne va raspunde, cand va auzi toate cuvintele de dragoste ce i le adresam zilnic, cand va auzi si ea tot ceea ce o inconjoara, de la sunetele naturii la sunetele muzicii, la tipetele prietenilor ei la tot ce inseamna zgomot pe lumea asta.

Acum am sa o las pe Luana sa va povesteasca cum a fost experienta operatiei.

Salut! Mami m-a rugat sa va povestesc cum a fost la operatie, dar eu zic ca am facut o calatorie pe taramul Imparatului Verde de unde mi-am luat in primire “prinzatorul de sunete”. Abia astept sa vad cum am sa-l folosesc, cred ca va fi foarte frumos, vad eu ca mami, tati, bunicii si toti prietenii isi misca buzele cand imi zic cate ceva, dar eu inca nu pot intelege tot ce spun, abia astept sa vad ce-mi zice in fiecare zi catelul de la bloc, si mai sunt si niste pasarele care tot isi misca ciupul lor. Lasa , lasa ca am sa aud eu tot ce vreti sa spuneti si sa vedeti si cate am sa va spun eu.

Dar sa revin la calatoria mea la Imparatul Verde. Asa deci am plecat cu mami si tati spre un oras mare Bucuresti nu am vazut prea multe ca eu sunt micuta si am mai tras un pui de somnic in masina. Am ajuns cu bine la destinatie , parintii mei ii zic spitalul Marie S. Curie, dar eu stiu ca aia este Imparatia Verde.

Acolo am mai intalnit o pitica speciala ca mine, pitica Deea. Ne-am imprietenit foarte repede si ne intelegeam bine. Am pornit impreuna sa exploram imparatia, am gasit si lucruri interesante , chiar o chestiuta simpatica pe care ne urcam sa vedem cat de greute suntem.

Mergand noi pe acolo ne-am intalnit cu zana Piculina, ne-a luat si pe noi piticele si pe parintii nostri sa vorbim. Nu am inteles prea mult din ce vorbeau ei, dar cand ne-a zis ca suntem urate am inteles si nu prea mi-a convenit asa ca i-am zis si eu cate ceva bineinteles in limba mea, sper sa fi inteles.

A doua zi am vazut o gramada de albinute ce misunau pe acolo, care mai de care mai colorate, una din ele a venit la un moment dat si mi-a dat cateva picaturi care sincer m-au cam molesit. Dupa o vreme a venit o alta albinuta sa ma ia de la mami din brate, imi venea sa plang dar eram cam ametita, dar am vazut-o pe mami ca ii dau lacrimile , mi-a dat un pupic dulcic si ea si tati si apoi am plecat cu albinuta intr-o sala luminoasa unde erau doi Imparati verzi , zana Piculina si multe albinute. Eu asa am vazut doi oare pentru ca eram ametita?????????? Zana Piculina s-a apropiat de mine m-a mangaiat pe obrajor si mi-a dat sa miros o floricica, dupa care am adormit. Si am visat tare frumos.

Dupa o vreme m-am trezit tot cu zana Piculina si armata ei de albinute ce roiau in jurul meu si imi dadeau tot felul de leacuri sa fiu bine ziceau ele. Parca am vazut doua ca m-au intepat cred ca alea erau cam rautacioase. A venit si mami si tare m-am bucurat sa o vad, era cam trista asa ca am incercat sa o inveselesc un pic trmitandu-i un pupic dulce si sa stiti ca i-am facut si cu ochiul , dar nu am lasat-o sa ma atinga, ca am uitat sa va spun in sala luminoasa Imparatul Verde mi-a pus in capusor prinzatorul de sunete, si parca ma durea un pic acolo, asa ca am stat asa linistita cu mami alaturi si cu albinutele ce zumzaiau pe acolo. Zana Piculina plecase pentru ca intre timp si pitica Deea a mers in sala luminoasa si trebuia sa ii dea si ei sa miroase floricica aia minunata si sa viseze frumos.

Inainte sa plece zana Piculina mi-a zis ca sunt cea mai frumoasa pitica.

Au mai trecut asa repede sa ma vada si tati si alti prieteni si apoi am mai tras cate un pui de somnic stiind ca mami e langa mine si ma mangaia si parca nu ma durea nimic.

Dimineata deja am mers cu pitica Deea in camera noastra si am inceput sa ma plimb voioasa pe acolo, venise si vechea mea prietena pitica Gaga care mergea si ea la Imparatul Verde.

Si uite asa am stat noi acolo cateva zile , mai veneau albinutele alea pe la noi si ne intepau, eu i-am zis lui mami intr-o zi:

- Mami eu cred ca unele din albinutele astea sunt de fapt niste viespi ca au prea multi tepi!

Dar am fost atenta cum ne intepau ele pe noi si cand l-am prins pe tati l-am intepat si eu pe el.

Mi-a povestit mami ca Imparatul Verde a vorbit cu ea si cu tati si le-a zis ca totul a mers foarte bine, “ prinzatorul de sunete” e lipit bine si peste o luna am sa incep sa aud , abia astept, sa vedeti voi ce il cert eu pe Edi atunci ca pana acum el ma certa mereu cand ne gaseam.

A venit in sfarsit si ziua cand mami mi-a pregatit hainutele sa mergem acasa si eram tare fericita. Ne-am luat ramas bun de la toti din imparatie am facut si cateva poze si am pornit spre casa noastra draguta unde ma asteptau toate jucariile mele dragi, si toate rudele: bunici, nasici, matusici, prieteni.

Si asa s-a incheiat calatoria mea in Imparatia Verde.

Va pupa pitica Veselie( Luana)

Dupa cum v-ati dat seama din povestioara Luanei totul a mers bine. Operatia a iesit foarte bine, iar post operator Luana a mers foarte bine, a doua zi s-a si dat jos din pat si s-a jucat, a mancat foarte bine.

Va pupam si va tinem la curent cu toate progresele noastre.